6:55 AM
Românii din Marea Britanie, în cuvinte și lacrimi: “Ne urăsc!” Și totuși: “Dacă plecăm, ce face Anglia fără noi?”
culegatori de capsuni romani din Marea Britanie
Românii au devenit recent al doilea cel mai numeros grup de imigranți din Marea Britanie, depășindu-i pe irlandezi și indieni, dar care sunt și printre cei mai vulnerabili după Brexit, scrie cotidianul britanic The Guardian.
 

Mulți dintre ei ocupă joburi vitale pentru bunul mers al societății engleze, cum ar fi lucrători în supermarketuri, îngrijitori în căminele de bătrâni sau lucrători în hoteluri, dar în ultima perioadă există teama că izolarea socială și economică a lucrătorilor necalificați se va dovedi periculoasă pentru cei care vor alege să rămână în Marea Britanie după Brexit.

“Majoritatea cetățenilor UE nu sunt bine informați despre Brexit și despre condițiile în care pot rămâne, iar românii nu fac excepție. Bariera lingvistică, faptul că nu urmăresc mass-media, toate acestea îi fac vulnerabili”, spune Florina Tudose, româncă ce lucrează la Centrul de Resurse pentru Europa de Est și care a ridicat de multe ori această problemă la Ministerul de Interne britanic.

“Din cercetările noastre de pe teren și a comunității românești din Marea Britanie, am observat că mulți români cred că, după Brexit, vor putea rămâne aici automat și atât timp cât plătesc impozite și respectă legea, totul este în regulă”, spune ea.

 

Jurnaliștii de la The Guardian au însoțit-o pe Tudose și i-au întâlnit pe unii dintre românii care locuiesc în două zone din nordul Londrei și a descoperit că aceste temeri se confirmă.

O femeie în vârstă de 40 de ani, care lucrează la o măcelărie românească, a explicat că nu prea își face griji în legătură cu Brexitul.

Am locuit în Italia timp de 17 ani, nu știam dacă eram legal sau ilegal, nimănui nu-i păsa, nu m-a oprit nimeni atunci, de ce ar fi diferit aici?”, spune ea.

Alții cred, în mod eronat, că Ministrul de Interen știe de ei și, atât timp cât plătesc taxe, înregistrarea și rămânerea în Marea Britanie după Brexit va fi automată.

Ne vor trimite scrisori”, spune o lucrătoare într-un magazin. “Nu sunt deloc îngrijorată de Brexit, de ce ar trebui să fiu? Sunt aici de nouă ani și plătesc impozite și asta contează”, spune ea, trădând o alarmantă lipsă de cunoștințe despre planurile Internelor sau despre consecințele neînregistrării, care ar putea include deportarea sau refuzul reintoarcerii în țară după o vacanță petrecută în România.

Din păcate, auzim asta foarte des. Cum vor ajunge autoritățile la acești oameni? De aceea suntem îngrijorați”, spune Tudose.

Românii intervievați de The Guardian au venit în Marea Britanie pentru o viață mai bună, nu pentru a trăi din ajutoare sociale. Câțiva părinți spun povești cutremurătoare despre cum și-au lăsat copiii în grija bunicilor, atât de disperați au fost pentru a asigura un trai mai bun familiilor lor.

Deși dictatura lui Nicolae Ceaușescu s-a prăbușit cu aproape 30 de ani în urmă și România a înregistrat o creștere economică record de 7% anul trecut, comunismul a aruncat o umbră densă peste țara, care rămâne a doua cea mai săracă națiune din Europa.

Alții se plâng de faptul că britancii ignoră România și pe românii, insă unul dintre ei pune punctul pe i: “Dacă România este așa de rea cum cred britanicii, atunci de ce prințul Charles a cumpărat atâtea proprietăți acolo?”

Dragoș

“Ce va face Anglia fără noi?”, se întreabă Dragoș, care lucrează într-un restaurant românesc din Dollis Hill, nordul Londrei, o zonă unde trăiesc foarte mulți români.

A venit în Marea Britanie în 2016, când a fost ademenit din Germania de o companie din domeniul medical.

“Britanicii acoperă doar 10% din personal, dar nu sunt considerați de încredere. Își iau liber, mai ales după weekend, iar apoi românii vor fi chemați să le țină locul. Jumătate dintre cei 35 de angajați ai companiei erau români și doar trei sau patru erau din Marea Britanie”, spune Dragoș.

Nu este corect. Anul trecut, în noiembrie, decembrie, când a fost vreme rea, toți au sunat să spună că nu pot ajunge. Erau doar două centimetri de zăpadă. A trebuit să-mi iau mașina și să-i iau personal și pe alți români. Nu puteam să nu mergem la muncă. Aveam grijă de persoane în vârstă, unii au demență. În țara mea suntem responsabili. Etica muncii și simțul responsabilității sunt mai puternice decât aici.”

Întrebat ce cred britanicii despre români, Dragoș spune scurt: “Fiecare păstor are oaia neagră, la fel și țările”. El face referire la “infractorii” din comunitatea sa, despre care spune strică imaginea comunității de români.

Dragoș, ca și mulți alții, se consideră un lucrător extrem de mobil, carelucrează în străinătate pentru a-și hrăni familia de acasă, unde locuiesc soția și fiica sa de șapte ani. “Nu avem viitor în România din cauza corupției”, spune el.

În ultimii 20 de ani, Dragoș a trăit în Grecia, Cipru, Belgia, Olanda, Malta, Italia și Germania. Vorbește cinci limbi străine și crede că Marea Britanie ar fi ”în dificultate” dacă nu va mai primi imigranți din UE.

Cine va ocupa toate aceste slujbe slab calificate? Dacă ne întoarcem acasă, cine va face aceste munci? Este un pic rasist, dar este decizia lor. Suntem aici să lucrăm, să plătim impozite, să plătim asigurări, să cumpărăm mâncare, să plătim taxele bancare...”

Hannah

Hannah, care nu a vrut să-și dea numele real, este în Marea Britanie de doi ani și vrea să se întoarcă acasă, deoarece are un singur prieten în Londra.

Ea este reprezentanta est-europenilor din Marea Britanie care fac cele mai de jos munci, și anume așază marfa pe rafturile magazinelor, curăță camerele de hotel sau mătură străzile. A lucrat timp de 18 luni la Aldi în Swindon, într-un depozit frigorific.

A fost o slujbă groaznică. Munc era foarte grea, într-un depozit unde temperatura era între zero și două grade. Lucram foarte mult în fiecare zi, ridicam zilnic 2.000 de de lapte, pizza, carne gătită, suc, iaurt. Aveam target să aranjez 300 de cutii, dacă nu îndeplineai ținta te trimiteau acasă.”

Hannah spune că, în 18 luni cât a lucrat în depozit, nu a văzut decât un lucrător britanic. ”Și ăsta a stat trei zile.” Își ura munca, mai ales că era singură, însă o făcea pentru bani. Câștiga 12 lire pe oră, iar într-o săptămână, putea face aproape 500 de lire sterline, mai mult decât salariul lunar din România.

Era un salariu bun, dar într-o zi m-am uitat la mine, la echipamentul de muncă și m-am gândit: ’Sunt o femeie sănătoasă și deșteaptă, nu-mi vine să cred că fac asta’”. S-a gândit apoi să se angajeze în curățenie, dar câștiga foar 7 lire pe oră.

Roxana

Roxana, sau Roxy, după cum i se spune, are o diplomă de masterat în ingineria agricolă și a venit prima dată în Marea Britanie pentru aventură. Lucrează la recoltat într-o fermă de fructe de pădure din Kent din 2010. Nu intenționa să rămână, dar, ca mulți cetățeni europeni din Marea Britanie, s-a stabilit aici.

Câștigă bani buni în comparație cu cât ar fi putut âștiga acasă cu meseria pe care o are, dar nu este mulțumită de modul în care sunt tratați românii în Marea Britanie și nu este sigură că viitorul ei este aici.

Sunt fericită aici, dar nu-mi place când oamenii spun:” Sunteți români, veniți aici doar să ne luați locurile de muncă, sunteți țigani, vreți ajutoare sociale. N-am luat nicio liră fără să lucrez pentru ea. Dacă ar veni la fermă un englez și ar întreba de o slujbă, ar primi un loc de muncă cu brațe deschise, dar nu vine niciunul, dar ei spun că le furăm slujbele.”

A fost surprinsă de votul pentru Brexit? “Nu”, spune ea, “pentru că se putea citi pe fețele oamenilor. Ne urăsc. În supermarket vezi cum te privesc când te aud că vorbești limba română, așa că e mai bine să taci. Ei nu ne plac.”

Roxy spune că la fermă nu i s-a întâmplat să fie discriminată și englezii din fermă ″îi tratează pe toți în mod egal”. Proprietarul fermei chiar și-a exprimat frecvent temerile că, după Brexit, nu va mai putea recruta personal.

Britanicii spun că nu sunt rasiști, dar cred că suntem aici ca sclavi doar pentru că facem muncile pe care ei nu le fac și ne tratează ca atare. Nu vorbesc despre mine sau despre cei de la fermă, ci de oameni în general.”

Roxy a sosit în Marea Britanie printr-o agenție de recrutare de muncitori în agricultură, imediat după ce a terminat studiile. Dacă s-ar fi angajat în România, ar fi obținut 300 de lire sterline pe lună. În Marea Britanie face acești bani într-o săptămână.

Ziua ei începe la ora 4, când se trezește, iar la 5.45 este deja la fermă, unde își conduce echipa în câmpul de zmeură. În mod normal, ziua se termină la ora 15.00, dar pentru că producția este foarte mare, stă mult peste program. Când ajunge acasă la ora 18:00, mai are timp doar să “facăun duș, să gătească și să mănânce și apoi să se culce în jurul orei 20:30 până la 21:30”.

În ciuda acestor ore inumane, își apreciază viața în Marea Britanie: “Aș vrea să rămân aici, este deja casa noastră într-un fel, dar cu acest Brexit, nu suntem siguri că vrem să ne mai facem o viață aici. Am vrea să luăm un credit ipotecar, dar dacă la anul ne spun că nu mai putem rămâne aici? Nu mai avem nicio siguranță.”

Cristina

Pentru Cristina, nu a a fot deloc ușor să părăsască România, dar avea nevoie de bani, așa că și-a lpsat fiica acasă și a venit aici la muncă.

A fost foarte greu, nu cunoșteam pe nimeni aici și nu știam mare lucru depsre Marea Britanie. Știam ceva despre Regină și că este o țară scumpă, dar mai șiam să că aici pot să câștig bani. Dar când am ajuns aici mi-am dat seama că nu este deloc ușor să economisesc”, spune Cristina.

Când este întrebată dacă strânge bani pentru fiica ei, Cristina începe să plângă: “Este foarte greu să fiu aici fără ea. Dar are nevoie de bani pentru școală. Este un subiect sensibil, este un sacrificiu enorm. De aceea sunt aici, să-I plătesc lecții particulare, să învețe limbi străine, să facă taekwondo. Dacă nu aș fi muncit aici, nua r fi avut acces la toate aceste lucruri.”

Viața încă este grea pentru Cristina, dar este mai bine ca acasă. Împarte o casă în Londra cu însă șase oameni, iar chiria costă 600 de lire pe lună. Socializează foarte puțin, pentru că lucrează de la 7 dimineața la 7 seara, sașe zile pe săptămână. “Este o perioadă din viața mea în care rtebuie sp fac sacrificii.”

Dacă s-ar muta înapoi în București, nu ar putea economisi niciun ban. Ar trebui să plătească o chirie de 400 de lire pe lună și nu ar câștiga suficient ăentru a-și întreține fiica și tatăl de 72 de ani, care are o pensie de 200 de euro pe lună.

Se teme de Brexit? “Depinde dacă voi mai putea munci sau nu, dar nu mă tem foarte tare.”

După votul pentru Brexit, mulți români s-au întors în România sau au plecat în alte țări. Iar cei care voiau să emigreze la Londra au schimbat destinația. Cei care au ramas, însă, nu știu ce va urma după ce Marea Britanie va ieși oficial din UE, dar n-ar renunța la banii pe care îi câștigă aici ca să se întoarcă în țara natală.

Categorie: Stiri din UK | Vizualizări: 2168 | Adăugat de: lory | Tag-uri: anunturi uk, romani in londra, romani in uk, Brexit, munca legala | Evaluare: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar